Discuția despre salarizarea unică în România este strâns legată de stabilitatea financiară a țării și de obiectivele asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a declarat că această lege nu va putea intra în vigoare în 2025, întrucât impactul bugetar ar fi prea mare.
„Anul acesta nu putem discuta de implementarea legii salarizării unitare, la fel cum nu putem discuta despre un impact bugetar major, exceptând creșterile legate de pensiile generale și speciale”, a explicat Boloș. Potrivit acestuia, legea salarizării ar genera un cost suplimentar de 35 de miliarde de lei, o sumă care, alături de impactul de 33 de miliarde de lei provocat de reformele privind pensiile, ar pune o presiune prea mare pe bugetul României.
În acest context, ministrul subliniază că aplicarea noii legi a salarizării va deveni posibilă doar atunci când deficitul bugetar al României scade sub pragul de 5% din PIB. „Dacă nu reușim să ținem sub control acest deficit, adoptarea salarizării unice ar destabiliza macrostabilitatea financiară a țării”, a precizat el.
România trebuie să absoarbă în următorul an și jumătate aproximativ 20 de miliarde de euro prin PNRR, având de implementat 449 de jaloane și ținte, dintre care multe presupun reforme complexe și costisitoare.
O posibilă adoptare a legii salarizării unitare ar putea avea loc abia în 2026, la ultima cerere de plată din PNRR, programată pentru iunie-iulie anul viitor. Totuși, ministrul Boloș avertizează că nu este recomandabil ca legea să fie implementată înainte ca situația financiară a țării să se stabilizeze.
Sursa: Newsinn
