DEPUTATUL AUR DE IAȘI, SILVIU GURLUI, PREZINTĂ O ANALIZĂ A SITUAȚIEI REZERVELOR DE APĂ DIN JUDEȚUL IAȘI

Prof. univ. dr. Silviu Gurlui: „Iată cum stăm cu rezervele de apă din județul Iași”

„Iată cum stăm cu rezervele de apă din județul Iași. Cum stăm cu seceta, cu proiectele de infrastructură, cu sistemul de irigații, cu pierderile şi ce culturi au fost cel mai afectate din 2022, 2023, 2024. Sunt răspunsurile cumulate de la 6 tipuri de interpelări: Consiliul Județean Iași, APAVITAL Iași, Primăria Popești, Primăria Hârlău. Le-am rescris aici, cuvânt cu cuvânt, manual, am luat fiecare interpelare şi am adaptat-o la întrebările cerute. Din respect pentru dvs., cei care îmi citiţi postările, ale tuturor care mi-aţi solicitat în privat să dezvălui tot ce primesc, şi din respect pentru instituţiile care mi-au răspuns, fiecare după cum a crezut şi ştiut. Asta fiind o altă poveste! Sunt sigur că răspunsurile încrucişate ale celor 6 vor aduce ceva lumină populaţiei şi ceva mai multă rigoare şi mai multă raspundere!

A. Conform adresei solicitate la CJ Iași şi cu redistribuire la ANIF (Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Agenția Națională de îmbunătățiri Funciare) şi, respectiv, la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, vă prezint răspunsuri primite. ANIF nu deține informații despre situația suprafețelor agricole din jud. Iași, afectate de secetă în ultimii 10 ani, nu are informații despre ce culturi au fost cele mai afectate şi ce pierderi economice. Filiala Teritorială de Îmbunătățiri Funciare Iași administrează o suprafață de 41607 ha de teren amenajat pentru irigații cu apa din râul Prut. Dintre acestea sunt contracte multianuale pentru 3062 ha cu irigații în condiții optime la consumatori.

Are o rețea de diguri de 54 de km. Suprafața potențial irigabilă este de 30624 ha (2025).

În cadrul Filialei sunt următoarele amenajări:
●Amenajarea Tabără-Tutora-Trifești-Sculeni, cu o suprafață amenajată de 20.626 ha (lungimea canalelor dalate în diferite stadii de funcționare/reabilitare/execuție este de 8088 m).
●Amenajarea Sculeni-Tutora-Gorban, cu o suprafață amenajată de 13.650 ha (lungimea canalelor dalate în diferite stadii funcționare/reabilitare/execuție este de 4.040 m).

Pentru perioada 2023-2027, Filiala din Iași are în derulare, planificare sau propuse proiecte de irigații:

1. Reabilitarea infrastructurii principale de aducțiune din subsistemul de irigații Sud Soloneț (amenajarea Tabăra-Trifești-Sculeni) – finalizat 2024.
2. Reabilitarea infrastructurii principale de aducțiune din subsistemul de irigații Nord Soloneț (în execuție).
3. Reabilitarea amenajării de irigații Sculeni-Tutora-Gorban (în execuție).
4. Reabilitarea canalelor de aducțiune CA1C, CA2C şi CA3C, sistemul de irigații LUNCĂ, (amenajarea Tabăra-Trifești-Sculeni) – faza de proiectare DALI.
5. Reabilitarea infrastructurii principale de aducțiune, amenajarea Gropnița-Movileni – faza de proiectare DALI.
6. Reabilitarea infrastructurii principale de aducțiune din subsistemul Lunca-Tigănași-Perieni, parte a amenajării Tabăra-Trifești-Sculeni – în faza de elaborare a notei conceptuale.
   ●Filiala Teritorială de Îmbunătățiri Funciare Iași beneficiază de finanțare PNI pentru irigații, fonduri europene nerambursabile PNDR Submăsura 4.3, Planul strategic PAC (2023-2027 (DR 25, 26).

„Pentru refacerea infrastructurii a fost alocată suma aproximativă de 87.6 milioane de euro”
Pentru refacerea infrastructurii a fost alocată suma aproximativă de 87.6 milioane de euro, iar din fonduri europene nerambursabile – 10.5 milioane euro.
●Pentru necesarul de apă pentru irigarea eficienta Filială din Iași a contractat cu Administrația Națională Apele Romane – Stânca Costești un volum de apă de 103.600 mii mc. Sursa de apă pentru irigații cu aducțiunea asigurată de ANIF Iași este râul Prut!
B. Pe de altă parte, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale precizează că în 2022, în jud. Iași, suprafața afectată cumulativ (grâu, orz, orzoaica, ovăz, rapiță, secară şi Triticale) a fost de 21609 ha. Au beneficiat 110 fermieri şi suma s-a ridicat la aproximativ 19.9 milioane de lei. În 2023, numărul beneficiarilor s-a triplat, ajungând la 3772, suprafața afectată fiind de cel puțin trei ori mai mare (70.315 ha) cu cheltuieli aferente mai mici decât în 2022, şi anume de aprox. 17.3 milioane de lei. Culturile afectate în 2023 au fost: porumb, floarea soarelui, soia, mazăre. Pentru anul 2024, suprafața agricolă afectată a fost de circa 68.132 ha, având 3324 de beneficiari. Culturile afectate în 2024 au fost: ovăz, rapiță, porumb, porumb siloz, porumb furajer, sorg, floarea soarelui, soia, mazăre, mazăre furajeră, lucernă, cartof, pomi fructiferi, vie, sfeclă de zahăr, porumb zaharat, plante nutreț, alte plante furajere, legume proaspete, sparcea, năut, cânepă, hrișcă.
C. Primăria Popești precizează că în vara anului 2024, comuna nu s-a confruntat cu dificultăți în asigurarea apei potabile. Școala, grădinița şi dispensarul au fost sprijinite pentru a avea acces la apă potabilă, prin rezerve speciale, cisterne etc.

●Nu are derulate studii pentru identificarea de resurse de apă suplimentare.
●A inițiat demersuri către APAVITAL pentru conectarea la rețeaua regională.
●Este într-un program de execuție de alimentare şi extindere a rețelei prin ARSACIS şi APAVITAL, primește asistenţa tehnică de la ARSACIS.
●În vara 2024, primăria a asigurat rezerve de apă în puncte strategice din localitate pentru intervenții în caz de urgenţe (incendii etc.).
●Are protocol de colaborare cu ISU prin realizarea de puncte de alimentare cu apă pentru autospeciale.
●Sursele alocate pentru infrastructura de apă sunt: buget local, fonduri CJ Iași, fonduri naționale PNDL, Anghel Saligny, fonduri europene ARSACIS/ApaVital.
●Proiectul de extindere a rețelei regionale de apă are termen de execuție anul 2026.

D. Primăria Hârlău, în 2024, pentru a atenua criza cauzată de secetă, a luat măsuri pentru:
●Livrarea apei menajere pentru animale şi gospodării, la cererea locuitorilor. cu aproximativ 1340 de tone, cu cisterna.
●Au fost achiziționate 10 rezervoare de apă potabilă de 3000 de litri, incluzând pompe, montare, predate unităților școlare pentru a suplini nevoia de apă când este sistată în rețeaua de aprovizionare.
●La cererea consumatorilor, furnizorul local APAVITAL a asigurat apă potabilă cu cisterna.
●Programul de raționalizare a apei potabile stabilit de APAVITAL a presupus furnizarea apei între orele 6-9, respectiv 18-21, pentru perioada 17.05.2024-26.09.2024.
●În localitățile Hârlău şi Pârcovaci, este în derulare proiectul de investiții Extinderea sistemului de apă şi canalizare în jud Iași, axa 7, Hârlău-Cotnari, contract 127/22.03.2024, care are un procent de execuție până la acest moment de circa 38%. Termenul de finalizare este 30.04. 2026!
●Proiect finalizat de extindere şi reabilitare rețea de alimentare cu apă, extindere rețea de canalizare în orașul Hârlău, beneficiar APAVITAL (contract recepționat în martie 2025).
●Își propune împreună cu operatorul de distribuție apă-canal APAVITAL întregirea în 2025 a sistemului de alimentare apă şi canalizare în lungime de 221 m, urmând a fi identificate şi resursele financiare.
E. Răspunsul primit de la APAVITAL este unul extrem de extins şi bine fundamentat tehnic, după cum urmează.

mari de spălare a filtrelor. Din cele expuse, din ce observ eu, pare un efort considerabil de echilibristică să poată asigura apa în regim normal cu costuri umane şi materiale deosebite.
●2024, iunie, a fost o perioadă critică în care A. N. Apele Române anunța APAVITAL şi DSP Iași că rezervele de apă ajung doar pentru 3 luni. DSP Iași atrăgea atenția de gravitatea lucrurilor prin faptul că: pot să apară îmbolnăviri de natura hidrică, boli bacteriene (holeră, febră tifoidă, dizenterie, boala diareică, gastroenterite acute), boli virale, (poliomielită, hepatita virală A), boli parazitare care duc la degradarea vieții populației din orașul Hârlău şi comunele Cotnari, Scobinți, Deleni şi Ceplenița, cu satele componente.

●APAVITAL mi-a răspuns că în condiții de precipitații reduse pot apărea probleme cu cantitatea extrasă şi calitatea apei, prin creșterea concentrațiilor de săruri, a amoniului şi a metalelor. Este dat exemplul comunei Tătăruși, care nu are debitul necesar şi înregistrează concentrații de fier în exces, în apă din acumularea de la Vlădeni, se înregistrează depășiri la sulfați, sistemul de alimentare cu apă, subterana Cristești a înregistrat depășiri la amoniu, de asemenea, sistemul de alimentare cu apă la Ruginoasa nu are debitul proiectat.
●Nu există alternative pentru irigații şi pentru adăparea animalelor, utilizând apă potabilă în acest scop, lucru ce duce la epuizarea rapidă a rezervelor de apă în caz de secetă. De ce? Pentru că sistemele existente sunt subdimensionate în zona rurală, neluându-se în considerare, la proiectare, agricultura de subzistenţă.
●Ca măsuri de prevenție, APAVITAL a identificat soluții de interconectare a sistemelor vulnerabile (pentru comună Tătăruși s-a prevăzut o alimentare de la Timişeşti, pentru Hârlău – o alimentare din sistemul Cotnari, pentru Belcești şi pentru Pașcani – o interconexiune din Timişeşti), identificarea de noi surse de apă.

●APAVITAL a informat Prefectura, CJSU, A. N. Apele Române, ISU, DSP, APM, GM, CJ, ARSACIS. Aceștia au luat măsuri „specifice”.

APAVITAL menționează că efectele restricțiilor nu au condus la implementarea măsurilor propuse de APAVITAL la întâlnirea cu Prefectura Iași, cu Primăria Hârlău etc.

„APAVITAL a transmis propuneri cu măsuri de prevenție şi pregătire asociate unor soluții fezabile”
Altfel, APAVITAL a transmis propuneri cu măsuri de prevenție şi pregătire asociate unor soluții fezabile fără cofinanțarea unităţilor administrativ teritoriale, solicitând execuție imediată, prin derogarea obținerii autorizațiilor de construire pe fondul situației de urgenţă menționată. CJSU a considerat că aceasta este doar o situație de alertă. APAVITAL a demarat întocmirea proiectelor tehnice şi obținerea tuturor autorizațiilor şi avizelor necesare pentru a pune în funcție aceste interconectări între sursele şi sistemele independente, după cum urmează:
!!! ■Pentru proiectul nr 93/2024: Lucrări de investiție alimentare cu apa Hârlău- sursa Pârcovaci, pentru Hârlău şi comunele limitrofe (Cotnari, Scobinți, Deleni şi Ceplenița cu localitățile componente), APAVITAL a solicitat la Prefectura din Iași adoptarea de urgenţă ca măsuri de prevenție şi de pregătire asociată cu o listă de lucrări de aducțiune, conducte de legătura între sisteme învecinate, interconectarea de sisteme existente şi sisteme aflate în execuție, echiparea cu stații de pompare, capacitați noi de stocare. APAVITAL solicita derularea acestor investiții într-un ritm RAPID să se preîntâmpine un risc major pentru alimentarea cu apă a populației arealului Hârlău cu impact major asupra zonelor de aprovizionare învecinate. (Cotnari, Scobinți, Deleni şi Ceplenița cu satele componente care nu au alte alternative de apă potabilă).

Scenarii similare trebuie implementate pentru interconectarea surselor de apă pentru comunele Vlădeni, Belcești şi Țibănești. Acum, acest proiect se afla în faza de obținere a avizelor şi autorizațiilor necesare pentru studiile de prefezabilitate şi nu va putea produce efectele dorite anul acesta!!!!
●APAVITAL a derulat, în UAT Hârlău, în ultimii 10 ani, proiecte în valoare totală de 38.000.000 de lei (6.092.144 de lei prin axa CL 12, POS MEDIU 2007-2013, 24.587.785 de lei prin axa CL 18 POS MEDIU 2007-2013, şi 7.400.000 investitii din surse proprii pentru 22 km rețea de apă potabilă).
●În cadrul POIM 201-2020, în UAT Hârlău, se vor executa 11 km rețele distribuție apa şi 8 km rețele de canalizare.
Punerea în funcțiune a capacitaților de mai sus încă nu va rezolva în totalitate alimentarea cu apa din UAT Hârlău, iar pentru asta APAVITAL a demarat un alt proiect finanțat din surse proprii!!!
„În lipsa unor soluții serioase, ISU Iași şi autoritățile locale vor transporta apă cu cisterna”
●APAVITAL prezintă sec un scenariu, din păcate, realistic: în lipsa unor soluții serioasei ISU Iași şi autoritățile locale vor transporta apă cu cisterna sau vor achiziționa apă îmbuteliată. APAVITAL arată că NU există o implicare riguroasă a instituțiilor statului român în aplicarea legislației naționale axată pe resurse naturale şi nevoile oamenilor, așa cum menționează Legea Apelor nr 107/ 25 sept 1996: Apa este un patrimoniu natural care trebuie protejat, tratat şi apărat ca atare, fiind o resursă strategică de siguranța şi securitate națională!