Luni, 15 aprilie 2019, s-au împlinit 101 ani de la înființarea primei case memoriale din țara noastră.
Este vorba despre Bojdeuca lui Ion Creangă, cea care devenea la 15 aprilie 1918 primul muzeu memorial literar din România.
Bojdeuca reprezintă unul dintre cele mai vizitate locuri din oraşul din inima Moldovei.
Conform datelor făcute publice de reprezentanţii Muzeului Literaturii Române (MLR) Iaşi, în fiecare an, Bojdeuca primeşte aproximativ 50.000 de persoane.
Reprezentanţii MLR Iaşi, instituţie în subordinea căreia se află Bojdeuca lui Creangă, au afirmat că, an de an, zeci de mii de români şi străini vin să viziteze casa în care a trăit autorul „Amintirilor din copilărie“.
În marea lor majoritate, vizitatorii sunt copii, care vin în excursii cu profesorii sau însoţiţi de părinţi. Dar asta nu înseamnă că ei sunt unicii vizitatori.
Există persoane care vin din diverse ţări, precum Republica Moldova, Rusia, Bulgaria, Franţa, Italia sau Germania, pentru a vizita casa în care a trăit Ion Creangă.
Programul de vizitare al Bojdeucii lui Creangă este marţi – duminică, între orele 10.00 şi 17.00, iar preţul de intrare este de 7 lei și, la reducere, de 2 lei.
Bojdeuca l-a găzduit pe Ion Creangă începând din vara anului 1872, după ce fusese răspopit și nevoit să părăsească locuința din incinta Mănăstirii Golia.
Humuleșteanul s-a mutat aici, în camera din dreapta având-o ca vecină pe Ecaterina Vartic, cea care avea să-l îngrijească până la sfârșitul vieții.
Toate „Poveștile“ și „Amintirile din copilărie“ au fost scrise în căsuța botezată de scriitor „bojdeucă“. În vara și toamna anului 1876, Mihai Eminescu a locuit aici drept chiriaș al lui Creangă.
Clădirea care adăpostește expoziția documentară referitoare la viața și opera lui Creangă, biblioteca, precum și amfiteatrul în aer liber au fost construite în perioada 1984-1989 și inaugurate la 11 iunie 1989, cu ocazia centenarului morții genialului povestitor.
În iunie 1879, Ion Creangă a cumpărat locul şi Bojdeuca din Ţicău pe numele Tincăi Vartic, după ce a scris el însuşi actul şi l-a semnat ca martor şi după ce a plătit 50 de galbeni austrieci – „a treizeci şi şepte de lei vechi galbenul”.
Creangă o face proprietară pe femeia care avea grijă de el şi de gospodărie, însă întreaga viaţă s-a considerat proprietar pe această „bojdeucă de căsuţă”, cu două odăi.
La vremea aceea, Ion Creangă devenise recunoscut pentru faptul că la căsuţa sa din Ţicău avea un număr foarte mare de pisici, peste 30, iar fiecare purta câte un nume asociat unei persoane reale din viaţa sa, elocvent fiind numele dat unei din feline, Mărioara, după mătuşa lui zgârcită din satul natal Humuleşti.
Se spune că românii care nu au vizitat măcar o dată Bojdeuca sunt mai săraci, pentru că nu cunosc sentimentul aparte care îl oferă oaspeților această căsuță din Țicău.
