Liderul de sindicat USLIP Iași, Laviniu Lăcustă, consideră că în România curricula este axată încă pe zona informativă, mai exact pe ceea ce trebuie să știe elevul și mai puțin pe ceea ce ar putea corela din punct de vedere practic cu ceea ce a învățat în teorie.
„Rezultatele la evaluările PISA trebuie să ne îngrijoreze, însă nu din perspectiva unei așa-zise incapacități a elevilor romȃni de a face față unor astfel de testări, ci din punctul de vedere al raportării la un sistem de învățămȃnt european incongruent cu cel romȃnesc din cȃteva perspective.
Conținuturile disciplinelor din curriculum romȃnesc sunt neadaptate, nerelevante într-o bună măsură și axate încă pe zona informativă, mai exact pe ceea ce trebuie să știe elevul și mai puțin pe ceea ce ar putea corela din punct de vedere practic cu ceea ce a învățat în teorie.
Este foarte ușor plecȃnd de la aceste rezultate să dăm verdicte radicale în ceea ce privește calitatea învățămȃntului romȃnesc și să constatăm că acest lucru se întȃmplă din partea unor așa-ziși experți în Educație.
Un alt aspect ignorat de către anumiți critici în legătură cu infrastructura școlară precară în aproape toată țara, cauza fiind slaba finanțare a învățămȃntului romȃnesc.
Analfabetismul funcțional într-un procent așa de ridicat de peste 40%, care depășește media europeană se explică tocmai prin disonanța între ceea ce se predă în școlile din Romȃnia și ceea ce regăsim în alte state.
Este nerelevantă, dintr-o anumită perspectivă, analogia pe care o fac unii cu majorările salariale la cadrele didactice în perioada 2015 – 2019. Profesorii din Romȃnia erau pe ultimul loc în anul 2015 în Uniunea Europeană, iar în acest moment suntem într-un top al ultimelor patru state alături de Letonia, Polonia, Slovacia și Bulgaria.
În opinia noastră lucrurile pot fi schimbate printr-o abordare a îmbunătățirii infrastructurii școlare, modificarea actualelor discipline prin conținuturi relevante din punctul de vedere al realităților cotidiene.
Cele două aspecte trebuie coroborate cu o atentă formare inițială a profesorilor și cu acele cursuri de training pentru cei care au o anumită vechime în învățămȃnt și care ar trebui să pună accent pe metodele de predare care să fie atractive pentru elevii romȃni.
Aș continua cu următorul exercițiu de imaginație și mă întreb: Elevii din Spania, Franța, Anglia sau Italia, de aceeași vȃrstă, reușesc să rezolve problemele de matematică de la clasele a III-a și a IV-a din manualele romȃnești? Matematica pe care o studiază elevii romȃni la clasele a X-a și a XI-a, în vestul Europei se studiază la facultate! Dacă am inversa testele și am aplica sistemul de evaluare romȃnesc pentru spațiul vest european, pe ce loc s-ar clasa elevii din țările enumerate?“, susține Laviniu Lăcustă.
