Compania Națională CFR SA a acționat în judecată Consiliul Județean (CJ) Iași, dar și Consiliul Local (CL) al comunei Ciurea.
Reclamanții le-au solicitat magistraților ieșeni ca, pe cale de ordonanță dpreședințială, adică în regim de urgență, să dispună stoparea lucrărilor de amenajare a Parcului Memorial „Ciurea 1917”, parc ce ar urma să comemoreze victimele uneia dintre cele mai mari tragedii feroviare din istoria României. Totuși, instanța de fond, Tribunalul Iași, a respins această primă cerere a celor de la CFR.
„Instanța respinge, ca neîntemeiate, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei CN CF CFR SA și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Local al comunei Ciurea. Respinge, pentru neîndeplinirea condițiilor de admisibilitate, cererea principală formulată pe calea ordonanței președințiale de reclamanta Compania Națională de Căi Ferate CFR SA, prin Sucursala Regională CF Iași, în contradictoriu cu pârâții Consiliul Județean Iași și Consiliul Local al comunei Ciurea”, au precizat judecătorii ieșeni. Decizia nu este definitivă, aceasta putând fi contestată.
Reclamanții au solicitat instanței ieșene să dispună „sistarea / suspendarea lucrărilor în vederea amenajării unui parc al memoriei dedicat tragediei din Gara Ciurea pe terenul în suprafață de 34.633 mp aparținând CN CFR”.
„Cererea a fost formulată prin ordonață președințialăîntrucât nu se cunoaște stadiul lucrărilor, respectiv dacă acestea au început sau nu. Cerem sistarea lucrărilor, luând în considerare că pârâtul Consiliul Local al comunei Ciurea a demarat lucrările prin curățarea terenului. CL Ciurea a efectuat deja lucrări pe acest teren proprietatea noastră, iar, ulterior, terenul a fost preluat de CJ Iași, această instituție urmând a efectua lucrarea vizând parcul memoriei dedicat tragediei din Gara Ciurea. CL a fost chemat în judecată și ca urmare a faptului că este emitentul hotărârii care a stat la baza transferului terenului către CJ Iași”, au menționat cei de la CFR în instanță.
De cealaltă parte, CL Ciurea a invocat excepția lipsei calității procesuale active a celor de la CFR și excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Local.
„Terenul a fost predat către Consiliul Județean Iași, fiinddată o hotărâre prin care a fost primit acest teren șiexistând inclusiv o Hotărâre a Guvernului prin care au fost acordate fonduri către CJ Iași pentru efectuarea unor lucrări pe acest teren. CL Ciurea a făcut doar lucrări de igienizare a zonei, întrucât pe teren se aflau multe deșeuri și vegetație crescută, având în vedere că, de aproximativ 20 de ani, CFR nu a făcut niciun fel de lucrări în zonă, în afara împrejmuirii terenului. După adoptarea hotărârii nr. 94 / 5 iulie 2018, la sfârșitul lunii noiembrie 2018, au fost plantați aproximativ 1.000 de pomi (tei și stejari), activitatea la care a participat și CL Ciurea, la invitația CJ Iași”, au replicat cei de la CL Ciurea.
Totuși, cei de la CFR au menționat că CL Ciurea a încercat de mai multe ori să preia acel teren, dar hotărârile sale au fost ulterior desființate în instanță.
„Există procese-verbale de vecinătate încheiate cu Primăria Ciurea în anii 2003 și 2007, din care rezultă că respectivele terenuri aparțin CN CFR, iar la dosarul cauzei există înscrisuri din care rezultă că am depus documentația pentru obținerea titlului de proprietate. Amenajarea unui parc, în condițiile în care pe rolul Tribunalului Iași există un litigiu ce are ca obiect anularea hotărârilor de CL prin care s-a transferat terenul, ar produce CN CFR pagube iminente, în ipoteza în care aceste hotărâri ar fi desființate, noi rămânând cu parcul memorial pe terenul nostru”, au spus cei de la CFR.
Potrivit magistraților, legal înștiințat, CJ Iași nu ar fi formulat o întâmpinare.
De asemenea, judecătorii ieșeni au explicat și motrivele pentru care au respins cererea pe cale de ordonanță președințială.
„Instanța învestită cu soluționarea unei cereri formulate pe calea ordonanței președințiale trebuie să verifice îndeplinirea cumulativă a trei condiții speciale de admisibilitate, și anume urgența, caracterul provizoriu (vremelnic) al măsurii solicitate a se lua pe această cale și neprejudecarea fondului prin măsura luată”, au spus magistrații.
Conform acestora, cerința neprejudecării fondului, având în vedere că instanța învestită cu soluționarea prezentului dosar procedează doar la verificarea aparenței dreptului afirmat de reclamantă, urmând ca tranșarea irevocabilă a disputei judiciare dintre părți să fie efectuată în cadrul altui dosar al Tribunalului Iași, nu poate fi luată în calcul.
