Medicii din cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola”, din Iaşi, au realizat primul studiu realizat în România cu privire la incidenţa tulburărilor de personalitate în rândul bărbaţilor privaţi de libertate.
Pentru a pune în evidență prevalența ridicată a tulburărilor de personalitate în rândul bărbaților care ispășesc pedepse privative de libertate, dr. Cozmin Mihai, medic specialist psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola”, din Iași, a realizat o amplă cercetare în trei penitenicare din Regiunea de Nord-Est, acesta fiind primul studiu de acest fel realizat în România.
Tulburările mintale reprezintă un factor important de risc pentru trecerea la actul criminal, mai ales a celui care implică violența manifestată împotriva altor persoane. Fenomenul, studiat de foarte mult timp în străinătate, a reprezentat până acum o necunoscută la nivelul țării noastre.
Studiul a fost realizat pe 888 de subiecți, dintre care 458 de bărbați încarcerați pentru diverse infracțiuni. „Dintre cei 888 de subiecți, 458 au fost deținuți custodiați în penitenciarele Botoșani, Iași și Vaslui, iar 430 au fost subiecți din lotul-martor, fără probleme judiciare. Toți subiecții au fost selectați în funcție de vârstă și studii și au fost împărțiți în trei subgrupuri: 1. Grupul deținuților cu TPS sau TPNS (Tulburări de Personalitate Severe/ Tulburări de Personalitate Non-Severe) reprezentat de 202 subiecți (28,8%); 2. Grupul deținuților nonTP (fără Tulburări de Personalitate), reprezentat de 256 de subiecți (22,7%); 3. Lotul comunitar, fără probleme judiciare și psihiatrice, reprezentat de 430 de subiecți (48,4%)”, a explicat luni dr. Cozmin Mihai.
Conform acestuia, prin comparație cu populația comunitară, deținuții prezintă un risc mai ridicat de a comite tentative suicidare eșuate sau reușite. Potrivit specialiştilor, toate comportamentele suicidare în mediul carceral reprezentă un fenomen complex care rezultă din interacțiunea dintre caracteristicile individuale ale deținuților și caracteristicile mediului în care sunt nevoiți să trăiască.
Concluziile studiului au scos la iveală faptul că 23,2% dintre deținuții cu tulburări de personalitate severe și 28,3% dintre cei cu tulburări de personalitate non-severe au provenit din familii dezorganizate, 45,4% dintre cei cu tulburări de personalitate non-severe au avut o copilărie nefericită, 41,5% dintre deținuții cu tulburări de personalitate severe aveau cel mult 5-8 clase sau școală complementară, în timp ce 26,8% dintre cei cu tulburări de personalitate severe sunt frecvent consumatori de alcool.
Mai mult, specialiştii susţin că 63,4% dintre deținuții cu tulburări de personalitate severe au consumat alcool când au comis infracțiunea.
De asemenea, s-a constatat un consum semnificativ de droguri la cei cu tulburări de personalitate severe (30,5%) în momentul comiterii infracțiunilor.
Conform autorilor studiului, în toate cele trei loturile studiate, subiectul a fost al treilea copil în ordinea nașterilor, iar peste 51% dintre deținuții diagnosticați cu diferite tipuri de tulburări de personalitate au raportat că aveau antecedente de tentative suicidare.
În plus, aproximativ un sfert dintre deținuții recidiviști săvârșiseră cel puțin o tentativă suicidară de-a lungul vieții, iar aproximativ 59% dintre deținuții care prezentau antecedente de automutilare au raportat că se angajaseră în cel puțin o tentativă suicidară de-a lungul vieții.
