Florin Prunea nu revine în Copou, în urma deciziei luate recent de magistraţii bucureşteni, dar clubul de fotbal ieşean a fost obligat la plata unor despăgubiri.

Judecătorii din cadrul Curţii de Apel Bucureşti au admis în parte apelurile în cadrul litigiului de muncă dintre Florin Prunea şi clubul de fotbal Politehnica Iaşi.

Instanţa admite apelurile. Schimbă în parte sentinţa civilă apelată, în sensul că respinge cererea adiţională, ca neîntemeiată. Obligă pârâta să îi plătească reclamantului suma de 20.000 de euro, cu titlu de daune materiale. Obligă pârâta să îi plătească reclamantului cheltuieli de judecată totale la fondul cauzei în valoare totală 8.000 de lei, reprezentând parte din onorariul avocaţial. Păstrează în rest sentinţa civilă apelată”, au precizat magistraţii bucureşteni.

Fostul internaţional al României le ceruse magistraţilor să dispună anularea deciziei de concediere şi să oblige clubul de fotbal ieşean la achitarea unor drepturi băneşti.

Aşadar, în urmă cu câteva luni, atât preşedintele Florin Prunea, cât şi tehnicianul Eugen Neagoe, alături de mai mulţi jucători, au fost obligaţi să plece, în locul lor venind Adrian Ambrosie (pe postul de preşedinte al clubului), Flavius Stoican (pe postul de antrenor principal), dar şi mai mulţi fotbalişti.

La scurt timp după demiterea sa, Prunea a dat declaraţii incendiare, afirmând că „totul a fost premeditat”. Pe 15 iunie 2017, Comitetul Director al Politehnicii Iaşi a anunţat că a reziliat contractul cu Prunea.

Instanţa a constatat că Florin Prunea a chemat în judecată Asociația „Clubul Sportiv Municipal Studențesc Iași” pentru a se dispune anularea Deciziei de încetare unilaterală a Contractul Individual de Muncă nr. 414 din 31 mai 2016, să se constate nulitatea absolută a clauzei C, lit. a, din contractul respectiv și, în consecință, să se constate că acel contract a fost încheiat pe o perioadă nedeterminată, dar şi să se dispună reintegrarea sa pe postul și funcția deținute anterior încetării unilaterale a contractului.

Începând cu anul 2012, între contestator și asociație au fost semnate patru contracte individuale de muncă, pe o perioadă determinată. Ca motiv al încetării raporturilor de muncă s-a reținut încălcarea dispozițiilor lit. L, alin. 2, lit. a, d, f din contract, nerespectarea obligațiilor prevăzute în Anexa nr. 2 la contract privind prezentarea rapoartelor lunare referitoare la activitatea realizată, desfășurarea de activități multiple care aduc prejudicii materiale și de imagine a clubului, nerespectarea deciziilor / hotărârilor Consiliului Director prin refuzul repetat de a lua act și de a duce la îndeplinire deciziile acestuia. Deși decizia nu cuprinde în concret care este cazul care a determinat concedierea, s-a dedus că aceasta s-a dispus ca sancțiune disciplinară, fiind indicate actele și faptele săvârșite de angajat și temeiurile legale încălcate”, au menţionat magistraţii bucureşteni.

Ei au adăugat că Prunea a încercat să acrediteze ideea că durata mandatului său de membru în Comitetul Executiv al Federației Române de Fotbal ar fi fost de patru ani de la data numirii sale (29 iunie 2015), până la data de 29 iunie 2019, afirmație care este în contradicție cu prevederile cuprinse în Statutul Federației Române de Fotbal, care stabilesc durata mandatului membrilor Comitetului Executiv în perioada cuprinsă între alegerile generale ale FRF”.

În plus, judecătorii au afirmat că reclamantul nu mai poate exercita retroactiv calitatea şi atribuțiile ce îi reveneau în baza contractului individual de muncă.

 

Articolul precedentGardoș a marcat pentru Poli. Ieșenii au pierdut amicalul cu Dyosgyor
Articolul următorÎn faţa instanţei, din pricina tutunului