Alimentele ultraprocesate ocupă o pondere tot mai mare în alimentaţia populaţiei, iar efectele consumului lor asupra sănătăţii sunt analizate în tot mai numeroase cercetări. Un nou studiu realizat pe bărbaţi din Statele Unite a evaluat legătura dintre proporţia acestor produse în alimentaţie şi riscul de cancer de prostată.
Cancerul de prostată este cel mai frecvent cancer diagnosticat în populaţia masculină americană şi a doua cauză de deces prin cancer în rândul acesteia, după cancerul pulmonar. La nivel mondial, aproape 1,5 milioane de bărbaţi au fost diagnosticaţi cu această boală în 2022, iar aproape 400.000 au murit, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Cercetare în Domeniul Cancerului.
Alimentele ultraprocesate sunt produse industriale care conţin frecvent grăsimi rafinate, uleiuri, zaharuri, amidon, sare şi diverşi aditivi utilizaţi pentru gust, textură sau prelungirea termenului de valabilitate. În această categorie intră, printre altele, băuturile răcoritoare, unele cereale ambalate, gustările procesate şi produsele din carne procesată.
În Statele Unite, aceste produse furnizează aproape 60% din aportul energetic al adulţilor şi aproximativ 70% din cel al copiilor. Consumul ridicat a fost asociat anterior cu excesul ponderal şi obezitatea, bolile metabolice, inflamaţia, bolile cardiovasculare şi mortalitatea prematură.
Există mai multe mecanisme biologice prin care o alimentaţie bogată în produse ultraprocesate ar putea fi implicată în apariţia cancerului.
Printre acestea se numără modificările metabolice, inflamaţia şi stresul oxidativ, proces caracterizat printr-un dezechilibru între moleculele reactive produse în organism şi capacitatea acestuia de a le neutraliza. Cercetătorii iau în calcul şi modificările microbiomului intestinal, comunitatea de microorganisme care trăieşte în intestin şi interacţionează cu numeroase procese ale organismului.
Datele referitoare la cancerul de prostată sunt însă mai puţine.
Cercetătorii de la Charles E. Schmidt College of Medicine, Florida Atlantic University (FAU), au analizat această posibilă asociere într-un studiu publicat în The American Journal of Medicine.
Analiza a inclus 17.024 de bărbaţi cu vârsta de cel puţin 18 ani, participanţi la National Health and Nutrition Examination Survey (NHANES) în perioada 2003-2023. Eşantionul a fost conceput pentru a fi reprezentativ la nivel naţional pentru populaţia americană.
Pentru evaluarea alimentaţiei, cercetătorii au folosit două chestionare privind alimentele şi băuturile consumate în ultimele 24 de ore. Pe baza acestor informaţii, echipa a calculat proporţia din aportul caloric zilnic provenită din alimente ultraprocesate.
Produsele au fost încadrate folosind sistemul NOVA, o metodă de clasificare a alimentelor în funcţie de gradul şi scopul procesării industriale. Participanţii au fost împărţiţi în patru categorii, în funcţie de ponderea alimentelor ultraprocesate în aportul caloric zilnic. Aceasta era sub aproximativ 20% în categoria cu cel mai redus consum şi depăşea 44% în categoria cu cel mai ridicat consum.
Analiza a arătat o asociere între un consum mai mare de alimente ultraprocesate şi cancerul de prostată.
Bărbaţii din cele trei categorii cu un consum mai ridicat au avut un risc cu 29% mai mare comparativ cu cei din categoria cu cel mai mic consum.
În cazul celor două categorii cu cel mai mare consum, riscul a fost cu aproximativ 30% mai mare. Asocierea s-a menţinut după ce cercetătorii au luat în calcul factori precum vârsta, rasa şi etnia, fumatul şi situaţia socioeconomică. În aceste analize, creşterea riscului s-a situat între 24% şi 31%.
Separat, bărbaţii cu cel mai mare consum de alimente ultraprocesate au prezentat un risc estimat cu 34% mai mare. Această diferenţă nu a atins însă pragul de semnificaţie statistică. Autorii consideră că numărul mai redus de cazuri de cancer de prostată din această categorie ar putea explica rezultatul.
„În această populaţie reprezentativă de bărbaţi adulţi din Statele Unite, cei care consumau cantităţi mai mari de alimente ultraprocesate au avut un risc semnificativ mai mare de a dezvolta ulterior cancer de prostată”, a declarat Charles H. Hennekens, autorul principal al studiului şi profesor de medicină şi medicină preventivă la FAU, citat într-un comunicat.
Autorii subliniază că rezultatele trebuie verificate prin cercetări suplimentare. Sunt necesare studii observaţionale de amploare şi studii randomizate pentru a stabili mai clar relaţia dintre consumul de alimente ultraprocesate şi riscul de cancer de prostată.
Rezultatele nu demonstrează că alimentele ultraprocesate provoacă direct cancer de prostată, întrucât studiul este observaţional şi identifică o asociere, nu o relaţie de cauzalitate. Evaluarea alimentaţiei s-a bazat, de asemenea, pe două relatări ale participanţilor privind consumul din ultimele 24 de ore, metodă utilizată pentru estimarea aportului alimentar.
Reducerea consumului acestor produse nu depinde exclusiv de alegerile individuale, atrag atenţia cercetătorii. Accesul şi costul alimentelor mai sănătoase pot influenţa posibilitatea unei persoane de a-şi modifica dieta.
„Mulţi pacienţi întâmpină dificultăţi în accesarea şi achiziţionarea unor alimente mai sănătoase”, a explicat Timothy De Ver Dye, profesor şi şef al Departamentului de Sănătate a Populaţiei de la FAU. În opinia sa, intervenţiile de sănătate publică trebuie să urmărească şi îmbunătăţirea accesului la alimente nutritive şi cât mai puţin procesate.
Cancerul de prostată continuă să aibă un impact important asupra sănătăţii bărbaţilor. American Cancer Society estimează că peste 333.000 de bărbaţi vor fi diagnosticaţi cu această boală în Statele Unite în 2026 şi că peste 36.000 vor muri din această cauză.
