Daniel Horodniceanu, fostul şef al DIICOT şi candidat respins la funcţia de procuror general al României, contestă în instanțele ieșene procedura de selecţie.
Fostul șef al DIICOT Iași și la nivel central l-a dat în judecată pe ministrul Justiției (actualmente, în persoana ieșeanului Tudorel Toader – n.r.), și le cere magistraților din cadrul Curții de Apel Iași să anuleze actul administrativ, respectiv să suspende procedura de selecție.
Urmează ca instanța ieșeană să stabilească un prim termen de judecată al litigiului, după care magistrații vor asculta ce au de spus ambele părți, pentru a putea lua o decizie în acest caz.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a respins recent toți candidaţii la funcţia de procuror general, în urma primei faze a procedurii, interviul.
Daniel Horodniceanu i-a transmis zilele trecute o contestație ministrului Justiției, Tudorel Toader, privind procedura de selecție.
„Solicit modificarea standardelor procedurii de selecție a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în sensul solicitat de rapoartele Comisiei Europene, ale Comisiei de la Veneția și a opiniei GRECO, precum și anularea actualei selecții”, ar fi precizat fostul șef al DIICOT Iași în solicitarea trimisă lui Toader.
Horodniceanu ar mai fi arătat că rapoartele MCV din ultimii ani, începând cu 2014, solicită în mod clar „să se instituie un sistem transparent și bazat pe merite pentru numirea procurorilor de rang înalt, care să poată oferi garanții suficiente împotriva politizării”.
„Rapoartele MCV succesive au evidențiat deficiențele sistemului de control și echilibru din cadrul procedurii, indicând gradul de libertate a ministrului Justiției în selecția candidaților, rolul limitat al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și măsura în care s-ar aplica aceeași procedură de numire și de revocare din funcție la un nivel de conducere inferior în cadrul organelor de urmărire penală. Raportul din noiembrie 2017 a luat act de lipsa progreselor și a subliniat faptul că modificările în curs la Legile Justiției au oferit oportunitatea de a se aborda această problemă”, ar fi arătat magistratul ieșean în contestație.
