Deputatul PNL Marius Bodea reclamă faptul că primarul Mihai Chirica dezinformează ieșenii privind pierderea prin sentință definitivă a patrimoniului fostului CET.
„Prin exploatarea acestui patrimoniu, despre care sentința Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) spune că a aparținut în ultimii 7 ani societății în faliment CET SA, Veolia asigură apa caldă și căldura pentru 25.000 de consumatori individuali branșați, precum și sute de clădiri ale unor instituții publice și private. Prin declarațiile sale recente, Mihai Chirica afirmă că atât Primăria, cât și lichidatorul judiciar al CET, beneficiază de două sentințe contradictorii, iar pericolul imediat pentru consumatori nu există. În replică, Marius Bodea atrage atenția asupra faptului că cele două sentințe nu se contrazic, iar adevărul este unul singur: Primăria a pierdut pe toată linia, iar acum va trebui să înapoieze zeci de milioane de euro din bugetul local, deci din banii ieșenilor, respectiv toți banii investiți din fonduri europene sau ale Băncii Europene pentru Dezvoltare (BERD) pentru modernizarea CET 1 și 2“, spune deputatul ieșean.
„Avem un caz grav de negare a realității din partea primarului Iașului, cel care dă de mai multă vreme semne că a pierdut contactul cu realitatea. Vorbim de sume colosale pe care Iașul ar putea fi obligat să le plătească și de punerea imediată în pericol a sistemului de termoficare și posibila deființare a contractului dintre municipalitate și Veolia, iar Chirica s-a gândit că cel mai inteligent lucru este să ascundă adevărul. Vine meteoritul, ne omoară pe toți, dar ni se interzice să ne uităm în sus, la meteorit, și să încercăm să ne salvăm. Ieșenii trebuie să ştie ce se întâmplă, au dreptul să fie informaţi, pentru că primarul Chirica e un simplu mandatar al intereselor ieşenilor. Dacă e incapabil să ferească de dezastre acest oraş, atunci măcar să nu mintă până în ultima clipă când s-a produs acest dezastru!”, adaugă deputatul PNL.
În opinia lui Marius Bodea, există o serie de răspunsuri pe care municipalitatea trebuie să le dea și mai multe urmări posibile imediate ale sentinței definitive ÎCCJ: „De ce primarul Chirica aduce în discuție pentru a deturna atenția o altă sentință a ÎCCJ, din noiembrie 2018, care nu are nici o legătură cu disputa dintre Municipiul Iași și lichidatorul judiciar al CET SA privind patrimoniul societății acum în faliment? Procesul la care face referire primarul Iașului avea drept obiect recuperarea de către lichitator de la Municipalitate a investițiilor CET SA făcute în sistemul de termoficare și dobânzile la sumele datorate. ÎCCJ a respins această cerere doar pentru că nu se stabilise încă precis cine este proprietarul utilajelor disputate. De ce să fi acordat lichidatorului judiciar (la acea vreme administrator special, dată fiind procedura anterioare de insolvență) despăgubiri pentru niște investiții în bunuri care ar fi putut aparține, așa cum s-a și întâmplat, chiar societății CET SA?
Sentința din martie 2019 a ÎCCJ stabilește că Primăria nu are drept de proprietate asupra patrimoniului CET: centralele CET 1 și CET 2 Holboca, stații de mediu, echipamente accesorii, utilaje, mare parte din rețeaua de clădiri. În baza acestei decizii, lichidatorul CET SA poate pretinde nu doar intrarea în posesie a tuturor bunurilor din acest moment, ci și plata despăgubirilor pentru folosirea tuturor acestor bunuri în ultimii 7 ani. Cine va plăti, în cele din urmă, aceste despăgubiri?
Primăria a făcut în ultimii ani investiții consistente din fonduri europene în sistemul de termoficare, unul care acum nu îi mai aparține. Fondurile au putut fi obținute doar pentru că acestea priveau patrimoniul public, conform liniilor de finanțare dedicate în programele Uniunii Europene. Consecința este aceea că UE va cere toți banii înapoi, pentru că aprobarea proiectelor a fost realizată pe un patrimoniu în litigiu care a fost, în cele din urmă, pierdut de către municipalitate. UE nu va accepta faptul că a investit în patrimoniul unui privat care poate acum dispune după bunul plac de aceste bunuri!
Fondurile alocate modernizării echipamentelor de la Ministerul Dezvoltării au fost, de asemenea, destinate dezvoltării patrimoniului public. Și acestea vor trebui returnate de la bugetul local!
Ce se întâmplă cu Veolia, care operează acum patrimoniul privat al CET SA, cu care nu are nici o formă contractuală? Cum va gestiona Primăria Iași eventuala retragere a Veolia?
Pentru ca situația gravă în care se află sistemul ieșean de termoficare să fie și mai limpede, oferim un exemplu concludent privind posibile urmări imediate: În 2012, administratorul special al CET SA a vândut 8500 de tone de deșeuri metalice, dar vânzarea a fost blocată de către Primăria Iași în instanță. Însă parte din aceste bunuri au fost achiziționate de către firma Shine SRL, între care o turbină proaspăt modernizată cu bani de la BERD, modernizare care costase 8 milioane de euro. În ciuda vânzarii suspendate, Shine Galați a făcut un precontract de vânzare-cumpărare a acestei turbine cu un offshore înregistrat la Londra, prețul tranzacției fiind de 10 milioane de euro. Shine Galați – parte din procesul pierdut de Primărie în martie la ÎCCJ – a trimis o notificare municipalității ieșene prin care cere despăgubiri totale de 35 milioane de euro pentru că nu și-a putut valorifica bunurile“, mai spune Bodea.
„Este doar un exemplu ilustrativ! Însă, înarmat cu decizia ÎCCJ, în acest moment lichidatorul judiciar al societății CET SA, societate pentru care a fost declarat falimentul, poate vinde orice bun din proprietate pentru a achita datoriile față de creditori. În final, ieșenii vor plăti o notă de plată uluitoare din cauza incompetenței, neglijenței și ascunderii sub preș a adevărului de către Mihai Chirica, într-o speță complicată care datează din vremea în care acesta a fost însărcinat de Gheorghe Nichita cu rezolvarea sa”, încheie deputatul liberal.
