Deputatul PNL Marius Bodea a susţinut o conferinţă de presă în faţa unuia dintre cele 408 blocuri cu risc seismic din Iaşi.
“În Iaşi, la un cutremur de magnitudinea celui din 1977, 27.000 de ieşeni care în prezent locuiesc în blocuri cu risc seismic ar fi victime. Experţii care estimează pagubele într-o astfel de situaţie arată că peste 31.000 de clădiri din întreaga ţară ar fi complet distruse. Din păcate, Iaşul ocupă locul al doilea, după Bucureşti, în clasamentul numărului de clădiri expertizate tehnic cu risc de avarii sau prăbuşire în cazul unui seism major”, a spus deputatul Bodea.
Conform listei întocmite de către municipalitatea ieşeană, la ora actuală în municipiul Iaşi sunt 408 imobile cu risc seismic, care au fost expertizate în anii 1992, 1993, 1994, 1995-1999, 2000, 2001, 2010, 2013 şi 2015 din care:
– 63 de blocuri cu Risc Seismic clasa 1,
– 71 de blocuri cu Risc seismic clasa 2
– 186 de blocuri cu risc Seismic clasa 3
– 24 de blocuri cu Risc Seismic clasa 4
“Acestea sunt clădirile expertizate, în realitate numărul este mult mai mare! Situaţia este cu atât mai gravă cu cât la parterul unor astfel de clădiri încă mai funcţionează cluburi, baruri, restaurante, unde vin în fiecare zi zeci de persoane, deşi legea teoretic interzice acest lucru”, a spus deputatul Bodea.
În actul “Planul de protecţie şi intervenţie în caz de seisme şi alunecări de teren” este prezentat un studiu unde sunt invocate cinci zone: Podu Roş – Podul de Piatră (bd. D. Cantemir, Nicolae Iorga, şos. Naţională şi Aleea Decebal), zona cuprinsă între Gara Nicolina, bd. Primăverii, Splai Bahlui şi campusul universitar Tudor Vladimirescu, cartierul Tătăraşi (zonă delimitată de str. Vasile Lupu şi str. Ciurchi) şi cartierul Copou (zonă delimitată de str. M. Costăchescu, bd. Carol şi str. Codrescu).
Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, modificată în Parlament anul trecut, specifică extrem de clar atribuţiile Primăriei Iaşi.
Atribuţiile Primăriei:
– Întocmire documentaţia cadastrală;
– notificarea proprietarilor asupra obligaţiilor de expertizare şi consolidare;
– renotificarea proprietarilor asupra obligaţiilor de expertizare şi consolidare;
– expertizarea imobilelor cu risc seismic;
– proiectarea imobilelor cu risc seismic;
– consolidarea imobilelor cu risc seismic;
– pentru proprietarii care refuză cadastrarea, expertizarea, proiectarea sau consolidarea Primăria trebuie să solicite în instanţă, prin ordonanţă preşedinţială, obligarea acestora să permită accesul în imobil
Primarul trebuie să publice Raportul anual cu măsurile luate pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente!
Liberalii au solicitat acest raport, însă nu au primit nici un răspuns.
“În prezent, Primăria Iaşi nu a consolidat niciunul dintre imobilele cu risc seismic! Mai mult, în ultimii 4 ani, de când este primar dl. Mihai Chirica, s-au alocat 0 lei pentru expertizarea şi consolidarea clădirilor cu risc seismic. Să nu mai zic de faptul că au fost accesaţi de la MDRP, care derulează un program pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic, tot 0 lei”, a spus Bodea.
Deputatul liberal a prezentat şi o serie de soluţii pentru rezolvarea acestei situaţii.
“La următorul proiect de rectificare bugetară vom solicita alocarea a 4,5 milioane de lei pentru actualizarea expertizei şi realizarea proiectului tehnic pentru cele 63 de blocuri care sunt în categoria 1 de risc seismic. Consilierii liberali vor mandata primarul să acceseze fonduri guvernamentale din programul anual de acţiuni al Ministerului Dezvoltării pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic. Din 2020, când vom prelua Primăria, vom demara cel mai mare program naţional de consolidare a imobilelor cu risc seismic”, a conchis deputatul PNL.
