Social· 3 min citire

Laviniu Lăcustă: „Este o disonanță între ceea ce se predă în școlile din România și ceea ce regăsim în alte state

Laviniu Lăcustă: „Este o disonanță între ceea ce se predă în școlile din Romȃnia și ceea ce regăsim în alte state

Laviniu Lăcustă: „Este o disonanță între ceea ce se predă în școlile din Romȃnia și ceea ce regăsim în alte state

Scris de Dan Nistor Publicat: 4 dec. 2019, 06:32

Liderul de sindicat USLIP Iași, Laviniu Lăcustă, consideră că în România curricula este axată încă pe zona informativă, mai exact pe ceea ce trebuie să știe elevul și mai puțin pe ceea ce ar putea corela din punct de vedere practic cu ceea ce a învățat în teorie.

Liderul de sindicat USLIP Iași, Laviniu Lăcustă, consideră că în România curricula este axată încă pe zona informativă, mai exact pe ceea ce trebuie să știe elevul și mai puțin pe ceea ce ar putea corela din punct de vedere practic cu ceea ce a învățat în teorie.

„Rezultatele la evaluările PISA trebuie să ne îngrijoreze, însă nu din perspectiva unei așa-zise incapacități a elevilor români de a face față unor astfel de testări, ci din punctul de vedere al raportării la un sistem de învățământ european incongruent cu cel românesc din câteva perspective.

Conținuturile disciplinelor din curriculum românesc sunt neadaptate, nerelevante într-o bună măsură și axate încă pe zona informativă, mai exact pe ceea ce trebuie să știe elevul și mai puțin pe ceea ce ar putea corela din punct de vedere practic cu ceea ce a învățat în teorie.

Este foarte ușor plecând de la aceste rezultate să dăm verdicte radicale în ceea ce privește calitatea învățământului românesc și să constatăm că acest lucru se întâmplă din partea unor așa-ziși experți în Educație.

Un alt aspect ignorat de către anumiți critici în legătură cu infrastructura școlară precară în aproape toată țara, cauza fiind slaba finanțare a învățământului românesc.

Analfabetismul funcțional într-un procent așa de ridicat de peste 40%, care depășește media europeană se explică tocmai prin disonanța între ceea ce se predă în școlile din România și ceea ce regăsim în alte state.

Este nerelevantă, dintr-o anumită perspectivă, analogia pe care o fac unii cu majorările salariale la cadrele didactice în perioada 2015 – 2019. Profesorii din România erau pe ultimul loc în anul 2015 în Uniunea Europeană, iar în acest moment suntem într-un top al ultimelor patru state alături de Letonia, Polonia, Slovacia și Bulgaria.

În opinia noastră lucrurile pot fi schimbate printr-o abordare a îmbunătățirii infrastructurii școlare, modificarea actualelor discipline prin conținuturi relevante din punctul de vedere al realităților cotidiene.

Cele două aspecte trebuie coroborate cu o atentă formare inițială a profesorilor și cu acele cursuri de training pentru cei care au o anumită vechime în învățământ și care ar trebui să pună accent pe metodele de predare care să fie atractive pentru elevii români.

Aș continua cu următorul exercițiu de imaginație și mă întreb: Elevii din Spania, Franța, Anglia sau Italia, de aceeași vârstă, reușesc să rezolve problemele de matematică de la clasele a III-a și a IV-a din manualele românești? Matematica pe care o studiază elevii români la clasele a X-a și a XI-a, în vestul Europei se studiază la facultate! Dacă am inversa testele și am aplica sistemul de evaluare românesc pentru spațiul vest european, pe ce loc s-ar clasa elevii din țările enumerate?“, susține Laviniu Lăcustă.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea de Iasi și pe Google News

Mai multe știri din Social