Tudorel Toader, anchetat disciplinar după ce a folosit biroul de rector pentru interviuri când era ministru al justiției

”În februarie 2020, Reset adresa Comisiei de Etică a UAIC o sesizare privind săvârșirea unei abateri disciplinare de către Tudorel Toader care, pe vremea când era ministru al Justiției, a acordat două interviuri din biroul de rector al Universității, deși se auto-suspendase din funcția de rector. Am considerat că acest lucru s-a realizat cu încălcarea normelor de etică academică.

Folosirea numelui UAIC, a resurselor umane, financiare sau materiale

în scopuri politice partizane

Conform Codului de etică al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, abaterea de la etica universitară poate fi încadrată la articolele următoare:

• Art. 14 alin. (1), litera (h): obținerea, pretinderea sau nerefuzarea unor avantaje necuvenite;

Dl Tudorel Toader s-a bucurat de avantajul nepatrimonial al utilizării spațiilor UAIC pentru a primi invitați în calitatea de ministru, deși era rector autosuspendat, neavând dreptul de a utiliza spațiile UAIC ca și cum ar fi fost rector în exercițiul funcției.

• Art. 14 alin. (1), litera (o): folosirea abuzivă a calității de membru al comunității academice;

În mai multe interviuri și/sau apariții publice, dl ministru Tudorel Toader a amintit în repetate rânduri de statutul său de cadru didactic, fost decan și rector autosuspendat pentru a-și justifica o poziție de autoritate academică în fața publicului și a susținătorilor politici și prin intermediul căreia să acrediteze validitatea și justețea politicilor publice pe care le-a propus în calitate de Ministru al Justiției.

​

• Art. 14 alin. (1), litera (q): folosirea numelui UAIC, a resurselor umane, financiare sau materiale în scopuri politice partizane.

„Fac parte dintr-un guvern politic, am fost invitat la două CEX-uri (PSD) și am dat curs invitației”

Deși dl Tudorel Toader nu a fost membru de partid pe perioada exercitării funcției de ministru al Justiției, se poate considera că acesta a desfășurat activități politice partizane, ca membru al unui guvern politic, în sensul susținerii planului de guvernare al coaliției PSD-ALDE. Prin luările de poziție sau alteori lipsa poziționării și a exprimării clare a unui punct de vedere, a girat activitatea unei coaliții politice și a unei comisii de lucru în Parlamentul României, Comisa Iordache, care a modificat legile justiției fără consultări, analize, dezbateri cu societatea civilă, cu experți, specialiști etc, cu efecte deosebit de nocive pentru siguranța cetățeanului, cum a fost cazul Legii recursului compensatoriu.

De asemenea, deși s-a declarat ministru tehnocrat într-un guvern politic, iar în unele declarații a afirmat că nu a participat la ședințe de partid, a recunoscut într-un interviu acordat din biroul de rector că a fost invitat și a participat la unele ședințe PSD (CEX-uri). Prin recunoașterea faptului că a participat la ședințele PSD, se confirmă practic „scopurile politice partizane”, urmărite prin folosirea „numelui UAIC, a resurselor umane, financiare sau materiale”. Prin folosirea spațiilor UAIC pentru acordarea unui interviu în care se discută aspecte legate de o activitate politică intens contestată de magistrați, de mediul academic, de Comisia de la Veneția și GRECO, de societatea civilă, de studenți și foști absolvenți (semnatari ai unei petiții), imaginea negativă astfel construită de Tudorel Toader prin activitatea sa în cadrul ministerului a fost asociată cu Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”.

De altfel, în foarte multe interviuri și intervenții, Tudorel Toader a ținut cu tot dinadinsul să amintească și să întărească legătura sa cu Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, în încercarea de a se acoperi de o aură academică pentru a legitima acțiunile distructive pe care le-a operat în domeniul justiției. De exemplu, într-un interviu acordat DC News, Tudorel Toader spunea: „Era 16 martie 2018. Dădeam un interviu din biroul de rector de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași.”

Comisia de Etică a UAIC a invocat conflictul de interese și un document fără valoare juridică

În răspunsul său, Comisia de Etică a Universității „Alexandru Ioan Cuza” a invocat articolul 130 alin. (1) lit. a), care prevede stabilirea situațiilor de conflicte de interese și incompatibilități în codul de etică și deontologie profesională universitară, respectiv un paragraf identificat în proiectul de Metodologie de etică și integritate în procesul de evaluare instituțională a universităților din România, document care nu a fost adoptat și care nu are nicio valoare din punct de vedere juridic.

​

Astfel, Comisia de Etică a decis să nu dea curs sesizării, sugerând însă că sesizarea ar putea fi soluționată prin „transferarea sesizării la structuri instituționale similare din alte ministere, din universități”.

​

În noiembrie 2020, Reset a adresat Universității „Alexandru Ioan Cuza” și o cerere 544/2001 de acces la informații de interes public, în care a solicitat informații despre demersurile  de a constitui o comisie externă care să se pronunțe asupra faptelor sesizate. Răspunsul Comisiei a fost că nu a luat în calcul constituirea unei comisii externe și nici nu a identificat alte soluții pentru a  rezolva această speță.

​

Pe scurt, Comisia de Etică a UAIC a recunoscut încălcarea art. 1 alin. (1) lit. h), o) și q) din Codul de Etică al UAIC,

dar nu a investigat mai departe speța,  invocând un posibil conflict de interese în analiza speței. La adăpostul acestui conflict de interese, UAIC nici nu a căutat soluții în sensul transferării sesizării către alte structuri instituționale.

Argumentarea Comisiei de Etică, precum și decizia luată sunt lipsite de temei juridic

Reset a mers mai departe și s-a adresat forului superior, respectiv Consiliului de Etică și Management Universitar (CEMU), care ne-a dat dreptate în totalitate. În răspunsul adresat Reset, CEMU precizează că o comisie de etică universitară este independentă, că „membrii comisiei sunt persoane cu prestigiu profesional și autoritate morală” și că „nu pot fi membri ai comisiei de etică universitară persoanele care ocupa vreuna dintre funcțiile: rector, prorector, decan, prodecan, director administrativ, director de departament sau de unitate de cercetare-dezvoltare, proiectare, microproducție”.

​

Faptul că în acest caz este vorba de rectorul instituției de învățământ superior nu ar trebui să împiedice membrii comisiei de etică să se abțină de la a se pronunța, decât dacă sunt cu adevărat într-o situație de incompatibilitate prevăzută de Legea educației naționale nr. 1/2011, respectiv Codul de etică al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

​

În consecință, CEMU a obligat Comisia de Etică să se pronunțe cu privire la sesizarea depusă și, eventual, să recurgă la experți externi, în condițiile în care a existat un precedent similar în care Comisia de Etică a invitat experți externi în Comisia de Analiză, prin urmare, există cadrul legal necesar.

​

De altfel, am și fost informați în urmă cu câteva zile că, în ședința extraordinară din 28.04.2021, Comisia de Etică a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a decis redeschiderea cazului și validarea sesizării, respectiv demararea procedurilor de cercetare”, se arată în comunicatul ResetIași.