Doi ieşeni care au exploatat sexual o adolescentă au fost aproape de a scăpa de braţul legii. Magistraţii Tribunalului au considerat că rechizitoriul întocmit de procurori nu conţine suficiente probe pentru a dovedi traficul de minori şi au dispus achitarea. La Curtea de Apel însă, lucrurile s-au văzut cu totul altfel.

Pentru procurori, faptele erau clare. Dacă Tribunalul le interpreta altfel, putea schimba încadrarea juridică. Oricum, ar fi trebuit dispusă o condamnare. „Admiţând că, în faza de judecată, nu s-a putut proba constrângerea la practicarea prostituţiei, este cert că inculpaţii au realizat cel puţin acte de înlesnire a practicării prostituţiei de către victimă, caz în care instanţa de fond putea dispune schimbarea încadrării juridice şi condamnarea inculpaţilor pentru infracţiunea de proxenetism”, au spus procurorii. Magistraţii Curţii de Apel au fost de acord şi au corectat eroarea instanţei inferioare, scrie ZDI.

Faptele

Florin Ursu şi Petronela Burlacu fuseseră trimişi în judecată de procurorii DIICOT pentru trafic de minori, faptă pedepsită de Codul Penal cu până la 12 ani de închisoare. Victimă le căzuse B.B., o fată provenită dintr-o familie dezorganizată şi aflată în sistemul de protecţie a copilului. Ursu era căsătorit, dar trăia cu Burlacu, cei doi trăind din activitatea de prostituţie derulată de femeie. În aprilie 2019, Burlacu a abordat-o pe Facebook pe B.B. Fata se afla sub ocrotirea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului încă de la vârsta de 12 ani, dar fugise în mod repetat din sistemul de protecţie. Burlacu i-a propus să lucreze ca bonă pentru fiica sa minoră, pentru un salariu de 1.200 de lei şi cazare la locuinţa acesteia. Fata a acceptat şi s-a prezentat la apartamentul din Tătăraşi în care trăiau Ursu şi Burlacu. Aici a constatat însă că Burlacu nu avea de fapt niciun copil. Nu urma să lucreze ca bonă, ci ca prostituată. Fata a fost constrânsă să întreţină relaţii sexuale cu Ursu şi să facă videochat cu cei doi. Apoi, i s-a spus că urmează să se prostitueze. Fata a încercat să se opună, dar nu a avut nicio şansă. I s-au făcut câteva fotografii îmbrăcată sumar, iar un anunţ online a pus-o la dispoziţia clienţilor.

Avea şi câte 10 clienţi pe zi: doar 2-3 ore pauză

Timp de trei săptămâni, B.B. a fost obligată să se prostitueze zilnic, cu doar 2-3 ore de pauză pentru odihnă. În unele zile, avea şi câte 10 clienţi, care plăteau între 100 şi 150 de lei. Uneori, fata era scoasă în oraş, fiind însoţită însă în permanenţă de cei doi proxeneţi. În cele din urmă, fata a apelat la ajutorul unui client, căruia i-a spus că este obligată să se prostitueze. B.B. nu ştia, dar clientul binevoitor era chiar fiul lui Ursu, rezultat din căsătorie. După ce a plecat din apartament, tânărul a sunat la 112. La faţa locului s-a prezentat un echipaj de poliţie, dar asta nu a salvat-o pe B.B. Ursu a ascuns-o după frigider, ameninţând-o pentru a o determina să nu iasă. Bărbatul îi mai povestise cum a ucis un om, aşa că fata, speriată, nu a avut curajul să iasă din ascunzătoare. Nevăzând nimic suspect, poliţiştii au plecat. Fata a reuşit până la urmă să fugă, ieşind pe geam. A mers direct la poliţie, de unde a fost dusă la un centru de plasament, unde a rămas până la împlinirea vârstei de 18 ani. Ulterior, a plecat în Finlanda cu fiul lui Ursu.

Ascunsă după frigider

Faptul că fata s-a prostituat, de această dată de bunăvoie, în Finlanda, pare să-i fi făcut pe magistraţii Tribunalului să privească îngăduitor faptele comise de Ursu şi Burlacu. Deşi fiul lui Ursu declarase că întreţinuse relaţii sexuale cu fata contracost, judecătorii au considerat că lucrul nu este cert. Ursu spusese că fiul îl duşmăneşte, ceea ce ar fi explicat declaraţia dată împotriva sa. Proxenetul a spus şi că fata se ascunsese de poliţişti după frigider din propria voinţă, iar judecătorii au acceptat explicaţia. Nici faptul că telefonul fetei fusese găsit asupra lui Burlacu, iar fata spusese că îi fusese interzis accesul la orice mijloc de comunicaţie, nu a fost suficient pentru a-i convinge pe magistraţi că tânăra fusese exploatată. Un set de fotografii depuse la dosar la ultimul termen al procesului de către Burlacu şi Ursu i-a determinat pe magistraţii Tribunalului să-i achite. Fotografiile o prezentau pe fată singură în locuri publice sau în spaţii deschise, judecătorii apreciind astfel că ea nu fusese constrânsă în vreun fel să stea cu aceştia.

Curtea: „Moralitatea victimei este discutabilă”

Aceleaşi probe interpretate de magistraţii Tribunalului în favoarea inculpaţilor au fost văzute însă altfel de către judecătorii instanţei superioare. Aceştia au arătat că fiecare probă putea fi interpretată şi în sensul dat de procurori, ca demonstrând exploatarea fetei. Magistraţii Curţii de Apel au admis faptul că moralitatea victimei este discutabilă, ca şi cea a principalului martor, fiul lui Ursu, fapt ce nu elimină însă credibilitatea lor. În fond, dacă fata şi fiul lui Ursu ar fi ticluit o răzbunare împotriva proxenetului, fata nu ar fi rămas ascunsă după frigider atunci când au apărut poliţiştii. Dimpotrivă, era cea mai bună ocazie de a-şi pune în aplicare „răzbunarea”. „Din maniera în care au decurs evenimentele, dată fiind credibilitatea declaraţiilor victimei şi ale martorului, în pofida propriei promiscuităţi morale a acestora, versiunea inculpaţilor potrivit căreia sunt victimele răzbunării martorului care, împreună cu persoana vătămată, ar fi ticluit într-o manieră extrem de versată probe care să dea aparenţa susţinerii acuzaţiilor, nu poate fi primită. Dimpotrivă, apreciază Curtea, aceasta este doar expresia unei încercări a inculpaţilor de eschivare de la situaţia factuală reală incriminantă pentru aceştia, stabilită pe bază de probe certe”, au arătat judecătorii.

Condamnare: „Dovada unei conştiinţe înapoiate”

Magistraţii Curţii de Apel au considerat acuzaţiile aduse de procurorii DIICOT ca fiind probate, impunându-se condamnarea lui Ursu şi a lui Burlacu. „Faptele comise de către inculpaţi sunt dovada unei conştiinţe înapoiate şi extrem de periculoase. Modul organizat şi perseverenţa cu care inculpaţii au acţionat, precum şi impunerea practicării unei ocupaţii dezonorante şi cu riscuri majore pentru sănătatea şi integritatea psihică a persoanei vătămate, demonstrează un grad accentuat de pericol social. Mai mult, cupiditatea vădită de care au dat dovadă inculpaţii prin preluarea şi reţinerea doar pentru ei personal a cvasitotalităţii sumelor de bani încasate impune aprecierea că aceştia s-au situat pe una din cele mai joase trepte ale demnităţii umane, astfel încât se impune detenţia efectivă”, au conchis magistraţii. Florin Ursu şi Petronela Burlacu au fost condamnaţi la câte 5 ani de închisoare, sentinţa fiind definitivă.

Sursa: Realitatea de Iasi

Articolul precedentO nouă înșelătorie circulă pe internet. Cum poți rămâne fără bani în doar câteva secunde
Articolul următorLaicu de la DRDP, suspect de incompatibilitate