Primarul municipiului Iaşi, Mihai Chirica, susţine că dispariţia a trei milioane de locuitori din România, aşa cum reiese în urma recensământului, va trebui să fie compesată şi cu măsuri de reorganizarea administrativă. Primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, a precizat că după Revoluţia din 1989 au mai apărut Unităţi Administrativ Teritoriale (UAT), nu s-au desfiinţat, menţionând că acest lucru înseamnă că fiecare localitate doreşte un statut special.
Mihai Chirica a fost întrebat, luni, la Prima News, cum s-a ajuns în situaţia în care unele oraşe şi municipii nu mai îndeplinesc condiţiile legale pentru acest statut şi care sunt avantajele financiare pentru păstrarea acestor titulaturi.
“Nu este la îndemâna primarului sau a consiliilor locale să propună statutul, acest lucru se face prin lege, la intervenţia Parlamentului, şi este nevoie de şi o argumentare foarte bună dacă statutul acelei administraţii locale rămâne conform situaţiei actuale sau se modifică. (…) Probabil recensământul pe care tocmai îl analizăm, îl discutăm şi îl studiem statistic ne va pune pe masă situaţia reală a localităţilor din România. Dispariţia celor aproape trei milioane de locuitori din România va trebui să fie compensată şi cu măsuri de reorganizare administrativă. (…) Mare parte din alocaţiile care sunt transferate de la bugetul de stat către localităţi se diminuează corespunzător cu diminuarea populaţiei, se dau pe locuitori. Prin urmare şi acele alocaţii financiare se vor diminua atunci când se propun diverse programe naţionale de finanţare”, a explicat primarul din Iaşi.
De asemenea, primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, a afirmat că cetăţenii sunt cei care ţin la titulatura localităţilor.
“România e tributară atât ca mentalitate, cât şi organizare sistemului francez. Şi când spun lucrul acesta să ştiţi că Franţa e una din puţinele ţări europene unde această reformă administrativă aşa cum o vedem în mare parte din statele europene nu s-a realizat. Noi suntem ca organizare şi de ce nu ca mentalite cel mai aproape de francezi şi la noi se va întâmpla extraordinar de greu. Acum nu ştiu cât primarii ţin de anumite titulaturi, cât în mod special cetăţenii respectivelor localităţi ţin foarte mult, au o mândrie locală. Va fi extraordinar de greu să se treacă peste. După Revoluţie au mai apărut UAT-uri şi nicidecum nu s-au desfiinţat asta înseamnă că fiecare localitate în parte, fiecare aglomeraţie de oameni doreşte un statut special, un statut aparte, vor să ştie cumva că sunt de sine stătători şi într-o oarecare măsură pot să îşi managerieze propriile vieţi. Cel mai greu lucru la care va trebui să lucreze indiferent cine îşi va propune să facă reforma administrativă cred că de aici va trebui să se înceapă pentru că degeaba explici omului că din punct vedere economic, financiar respectivul UAT nu se poate susţine. Şi cifrele arată că aşa este”, a menţionat primarul Galaţiului.
Mihai Chirica crede că ar fi indicată realizarea unei regionalizări.
“Nu suntem pregătiţi pentru federalizarea, cred că nici nu este necesară, este un termen riscant în actuala Europă şi lume şi cred că trebuie să ne rezervăm spre regionalizare. E normal să avem primării la comune sub o mie de locuitori cu primari, Consiliul Local sau ar fi mai firesc ca din trei comune cu o mie să facem una cu trei mii, cu acelaşi singur primar, poate cu doi viceprimari şi cu un Consiliul Local care să se preocupe de aceeaşi problemă? E o întrebare retorică la care putem răspunde şi cu da şi cu nu. Eu optez cu da. E normal să desfiinţăm unele oraşe consacrate, ca de exemplu Borsec şi Tuşnad, unde într-adevăr a scăzut populaţia, dar ele au un anumit profil care le îndreptăţeşte să îşi urmeze cursul mai departe? (…) Regionalizare nu este un lucru uşor, se pronunţă foarte multă lume, dar trebuie să aibă în vedere un mixt de indicatori, referitor şi la voinţa comunităţii şi la aspectul economic”, a mai afirmat primarul din Iaşi.
El consideră că regionalizarea ar trebui să fie un obiectiv al actualei coaliţii de guvernare.
“Cred că a venit momentul şi tocmai această alianţă politică care are o majoritate covârşitoare în Parlament şi care poate decide şi modificări la Constituţie, pentru că vor fi necesare, trebuie să o facă poate mai degrabă decât celelalte proiecte pe care şi le-au propus”, a transmis Mihai Chirica.
Sursa: Realitatea de Iasi
