Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a participat la conferința ROUNIT, la Munchen (30-31 iulie), unde a vorbit despre diaspora românească, conexiuni politice și economice.
“Diaspora este o temă enormă, în relație cu care statul român a rămas cu mult în urmă.
Decalogul abordării diasporei românești
1. Resurecția identitară la care asistăm astăzi modifică radical inclusiv relațiile statului gazdă cu diaspora, dar și atitudinea diasporei față de statul gazdă și proprie identitate.
2. Diaspora este departe a de fi doar „forță de muncă”, precum era în anii 90, a devenit o veritabilă forță economică, conștientă de importanța ei inclusiv din acest punct de vedere. Bucureștiul nu a înțeles aceste modificări, a rămas undeva acum 20 de ani în abordarea românilor din afara României;
3. Diaspora este nu doar numeroasă, a devenit un „asset”! Dacă românii din Marea Britanie, Italia, Germania sau Spania ar pleca brusc din aceste state, acestea s-ar resimți acum din punct de vedere economic și social. Și statele gazdă știu asta, și diaspora o știe. Doar statul român nu înțelege noile realități;
4. Diaspora s-a emancipat și identitar. E departe de situația anilor 90 sau chiar 2000, când încerca să se „ascundă”; când sentimentul răsăriteanului că trebuie să „îți ceri scuze că exiști” era acut. Acum nici copiii nu mai sunt ținuți departe de limba română care le-ar putea periclita puritatea accentului local, care, la rându-i, i-ar identifica ca și „străini”. E o creștere a conștiinței de sine identitare a diasporei;
5. Forța economică a companiilor conduse sau gestionate de români este impresionantă. Nu avem inventarul lor, nu le punem în lucrare, nu le contactăm, nu avem un plan în care să cooperăm;
6. MAE este un instrument înecat în propriile mediocrități și lipsă de viziune; atitudinea față de diasporă este, cel mult, „consulară” și electorală. Nimic strategic, nimic major, nimic de viitor.
Comportamentul tipic al, practic, tuturor instituțiilor românești în acest moment. La fel, miniștrii de resort (cultură, învățământ, muncă etc.) rareori au habar de ce se petrece acolo.
7. Ministrul de externe trebuie să devină inclusiv ministrul comerțului; diplomații trebuie pregătii și evaluați inclusiv din acest punct de vedere. Este nevoie de atașați economici, unul dedicat special diasporei atunci când misiunea diplomatică se află într-un stat cu prezență semnificativă a românilor;
8. Diaspora, prin capacitatea economică pe care a dobândit-o (din Europa până în America) poate fi un sprijin dar și poate fi sprijinită de statul român. Când Alianța pentru Unirea Românilor – AUR va fi la putere, relațiile economice cu Orientul Mijlociu sau Asia de sud-est vor fi puse sub semnul unui proiect nou. În acest proiect pot fi implicate și companii ale românilor din diaspora;
9. Diaspora trebuie să fie „politizată”. Sprijinim românii care se implică în politică – consilieri, primari, deputați. Ei vor fi podul politic între România și acele state cu diaspora consistentă. Sprijinim politicieni care se ocupă de comunitățile românești și sprijină legi în favoarea acestora (limbă, biserică, identitate);
10. Creșterea numărului de parlamentari ai diasporei este imperioasă. Dar asta nu trebuie făcut în sine, aritmetic – ar fi un populism ieftin! – ci trebuie pusă în interiorul unui proiect major, care să modifice instituțional modul în care România vede diaspora și se raportează la ea. Vom sprijini asta, orice ține de dezvoltarea economică. Diaspora nu trebuie să fie „țintă” economică a instituțiilor din România care caută disperate bani la buget, ci partener în orice exercițiu de expansiune și dezvoltare economică. Sprijinim, de asemenea, pe model italian, inclusiv o posibilă amnistie economică care ar putea aduce bani serioși într-o economie care gâfâie oricum abundent”, arată Dan Dungaciu.
MATERIAL PUBLICITAR POLITIC PARTIDUL ALIANȚA PENTRU UNIREA ROMANILOR (AUR). Notificare privind transparența la https://www.realitatea.net/notificare-transparenta-publicitate-politica-2026
