Persoanele care folosesc medicamente pentru slăbit din clasa agoniștilor receptorilor GLP-1, printre care Mounjaro, Ozempic și Wegovy, ar putea avea un risc mai mare de cădere a părului. Concluzia apare într-un nou studiu publicat în British Medical Journal, realizat de cercetători de la Universitatea din Pennsylvania.
Rezultatele vin în sprijinul unor semnale apărute anterior în Statele Unite și Marea Britanie, unde autoritățile au primit sute de raportări privind căderea părului după începerea tratamentului cu astfel de medicamente.
Cercetătorii au analizat datele medicale a aproape 50.000 de pacienți din cadrul University of Pennsylvania Health System. Au fost comparate persoanele care primeau medicamente GLP-1 pentru diabetul zaharat de tip 2 cu pacienți tratați cu alte tipuri de medicamente antidiabetice.
Riscul de cădere a părului ar putea fi cu până la 68% mai mare
Într-o primă comparație, cercetătorii au analizat 12.004 pacienți care foloseau agoniști GLP-1 și 15.221 de persoane tratate cu inhibitori SGLT-2. O altă parte a studiului a inclus 11.964 de utilizatori ai medicamentelor GLP-1 și 11.233 de pacienți care primeau inhibitori DPP-4.
După ce au luat în calcul factori precum vârsta și greutatea corporală, specialiștii au observat că persoanele tratate cu medicamente GLP-1 aveau un risc cu 37% mai mare de alopecie față de cele care foloseau inhibitori SGLT-2. Față de pacienții tratați cu inhibitori DPP-4, riscul de cădere a părului a fost cu 68% mai mare. Cercetătorii atrag însă atenția că studiul arată doar o legătură între folosirea acestor medicamente și apariția căderii părului. Rezultatele nu dovedesc că tratamentul este cauza directă a problemei.
Autoritățile analizează sute de cazuri
Administrația pentru Alimente și Medicamente din Statele Unite verifică deja raportările privind căderea părului apărută după începerea tratamentului cu semaglutidă, substanța activă din Ozempic și Wegovy, și cu tirzepatidă, folosită în Mounjaro.
Și în Marea Britanie au fost raportate numeroase cazuri. Agenția pentru Reglementarea Medicamentelor și a Produselor Medicale a primit, în 2026, aproape 400 de sesizări privind căderea părului în cazul persoanelor tratate cu tirzepatidă. În 2025 au fost înregistrate alte 541 de cazuri. Pentru semaglutidă, autoritatea britanică a primit 148 de raportări în 2026 și 164 în anul anterior.
Aceste cifre nu arată automat că medicamentele au provocat căderea părului, dar au determinat autoritățile să urmărească mai atent acest posibil efect advers, scrie Skynews.com.
Slăbirea rapidă ar putea afecta creșterea părului
Cercetătorii cred că explicația principală ar putea fi legată mai degrabă de pierderea rapidă în greutate și de reducerea puternică a numărului de calorii, nu neapărat de un efect direct al medicamentelor asupra firului de păr. Atunci când organismul primește mai puțină hrană într-o perioadă scurtă, poate apărea un stres fizic. În același timp, pot apărea lipsuri de fier, zinc, biotină și alte substanțe de care organismul are nevoie pentru creșterea normală a părului. Specialiștii analizează și posibilitatea ca medicamentele GLP-1 să producă schimbări metabolice, hormonale sau ale sistemului imunitar, care ar putea influența foliculii de păr. Deocamdată, nu este clar în ce măsură aceste mecanisme contribuie la apariția alopeciei.
Căderea părului poate duce la renunțarea la tratament
Deși alopecia nu reprezintă, în general, un pericol major pentru sănătatea fizică, aceasta poate avea un efect puternic asupra stării emoționale și a încrederii în sine. Pentru unele persoane, căderea părului poate deveni atât de deranjantă încât ajung să întrerupă tratamentul. Din acest motiv, autorii studiului consideră că medicii și pacienții ar trebui să discute și despre această posibilitate înainte sau în timpul administrării medicamentelor. Sunt însă necesare mai multe cercetări pentru a se stabili dacă medicamentele GLP-1 provoacă direct căderea părului sau dacă problema apare în principal din cauza slăbirii rapide și a schimbărilor prin care trece organismul.
