PARTIDUL AUR ÎMPREUNĂ CU ORGANIZAȚIA "SALVAȚI PRUTUL" MILITEAZĂ PENTRU PROTEJAREA MIGRAȚIEI PEȘTILOR ȘI VEGETAȚIEI RIVERANE

Deputatul AUR Silviu Gurlui împreună cu membri ai societății civile și ai Organizatiei "Salvati Prutul" Iasi a făcut o analiză în teren pentru a vedea " soluțiile de urgență ce trebuie implementate de toată lumea: de instituții, de populație, de ong-uri, de pescari! Și mai ales ce NU trebuie să facem!!!" precizeaza deputatul Gurlui pe o retea de socializare.

"În fiecare primăvară, specii valoroase de pești urcă în amonte pentru a se reproduce – un fenomen natural esențial pentru echilibrul ecosistemelor acvatice. Pe râul Bahlui, acest proces vital este pus în pericol. În anii anteriori, autoritățile au intervenit brutal în albie cu buldozere, distrugând vegetația de pe maluri și habitatul acvatic. Aceste acțiuni neinformate au consecințe grave asupra biodiversității locale." mai afirma Silviu Gurlui.

În urmă analizei pe malurile răului Bahlui deputatul Gurlui împreună cu membri ai societății civile și ai Organizației "Salvați Prutul" Iași au constatat că:

-Intervenții mecanizate necontrolate, în perioade nepotrivite (primăvara).
-Eliminarea completă a vegetației riverane (plopi, sălcii, arini), esențială pentru stabilitatea solului și umbrirea apei.
-Colmatarea sau distrugerea microhabitatelor unde peștii se reproduc și se adăpostesc.
-Lipsa unor proceduri ecologice sau a consultării specialiștilor în hidrobiologie.

Alesul AUR de Iași oferă și soluții.
Iată câteva din soluțiile propuse de deputatul Silviu Gurlui:

1. Interzicerea intervențiilor mecanizate brute în sezonul de reproducere (martie–iunie)
   -Intervențiile trebuie programate doar în afara sezonului biologic critic.
   -Obligația consultării unui biolog sau ecolog autorizat înainte de orice lucrare în albie.
2. Refacerea vegetației riverane distruse
   -Replantare de specii autohtone (salcie albă, plop negru, arin) pe maluri.
   -Interzicerea defrișărilor de-a lungul râului fără aviz ecologic.
   -Crearea de fâșii de protecție de minimum 10 metri între râu și orice activitate umană.
3. Crearea unor coridoare ecologice pentru pești migratori
   -Amplasarea de scări de pești sau bypass-uri naturale la praguri sau alte obstacole.
   -Evitarea înălțării abrupte a malurilor cu beton (rigidizare).
   -Refacerea zonelor cu substrat de pietriș unde speciile se reproduc.
4. Monitorizarea calității apei și a debitului
   -Stabilirea unui program de monitorizare lunară a oxigenului dizolvat, temperaturii și poluării.
   -Notificarea publică a nivelului de poluare, în parteneriat cu ONG-urile.
5. Implicarea comunității locale și a ONG-urilor
   -Campanii de educație ecologică în școli și cartierele riverane.
   -Patrule ecologice pentru sesizarea intervențiilor ilegale.
   -Proiecte comune între Primărie, Apele Române, universități și societatea civilă.
6. Elaborarea unui plan local de restaurare ecologică a Bahluiului
   -Finanțat din fonduri europene (PNRR, POIM). Planul trebuie să prevadă: refacerea habitatelor acvatice, stabilizarea naturală a malurilor, gestionarea urbană sustenabilă a cursului de apă.

" Protejarea Bahluiului nu este o opțiune – este o obligație.
Râul trebuie să redevină un ecosistem viu, nu o rigolă urbană betonată.
Protecția peștilor, a vegetației și a biodiversității locale trebuie să fie o prioritate pentru autoritățile din Iași, iar populația are dreptul și responsabilitatea de a cere măsuri corecte." afirmă deputatul Gurlui că o concluzie a analizei sale.