Zeci de percheziții la oameni care făceau acte false pentru ruși

Procurorii din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație au efectuat, joi, 37 de percheziții într-o investigație vizând dobândirea frauduloasă a cetățeniei române. Este vizat un grup infracțional organizat constituit în anul 2020, format din 7 cetățeni ucraineni, majoritatea cu rezidență în România, ajutați de un grup de avocați din Baroul Bucureăti și de notari și translatori.

Potrivit procurorilor, numai în primele 11 luni ale acestui an au fost depuse peste 900 de cereri de acordare a cetățeniei române ce au legătură cu activitatea grupului infracțional organizat investigat. În paralel, a fost dezvoltată o rețea de falsificatori de certificate de cetățenie care au fost folosite de mai multe persoane, majoritatea cetățeni ruși, cu ajutorul voit sau nu al unor funcționari publici.

În urma investigațiilor derulate s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de 8 membri ai grupului infracțional organizat, 5 suspecți care au calitatea de avocați în Baroul București, 14 funcționari publici din cadrul Serviciul Stării Civile Sector 6 și alți 107 suspecți implicați în activitățile infracționale.

”Procurorii din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație au efectuat în cursul zilei de astăzi, 18 decembrie 2025, 37 de percheziții domiciliare în două cauze vizând săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, fals informatic, uz de fals, divulgarea de informații secrete de serviciu sau nepublice, și acces ilegal la un sistem informatic, în diferite forma de participație. Ancheta vizează modul de redobândire sau de acordare a cetățeniei române pe baza unor înscrisuri oficiale falsificate”, anunță joi Parchetul ICCJ.

Conform art. 11 din Legea 21/1991privind cetățenia română (în forma în vigoare la data faptelor) „persoanele care au fost cetățeni români, dar au pierdut cetățenia română din motive neimputabile lor sau cărora această cetățenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum și descendenții acestora până la gradul III, la cerere, pot redobândi sau li se poate acorda cetățenia română, cu posibilitatea păstrării cetățeniei străine și stabilirea domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) și e).”.

”Cu alte cuvinte au vocație descendenții până la gradul al III-lea ai foștilor cetățeni români din teritoriile care înainte de 28 iunie 1940 se aflau în componența statului român (ex. Republica Moldova, regiunea Cernăuți, o parte din regiunea Odessa din Ucraina - Cetatea Albă, Chilia, Izmail, etc.). Cererea se redactează în limba română, se adresează comisiei pentru cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie (cu sediul în mun. București) și se depune personal, de către solicitant, sau, în cazuri temeinic justificate, prin mandatar cu procură specială, fiind însoțită de acte care dovedesc îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege. Cererile de redobândire sau de acordare a cetățeniei române, întemeiate pe dispozițiile art. 10 alin. (1) și art. 11 din Legea 21/1991, pot fi depuse și la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României, în acest caz fiind trimise, de îndată, Comisiei pentru cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie”, subliniază Parchetul.

Probele administrate în cauză relevă existența unui grup infracțional organizat constituit în anul 2022 de 7  cetățeni ucraineni, majoritate rezidenți în România, grup sprijinit de mai mulți avocați din Baroul București,  traducători și/sau notari publici.

”Membrii grupului organizat aveau acces direct sau prin intermediari la baze de date privind evidența populației din Republica Moldova sau Ucraina unde se presupune că se falsifică majoritatea actelor de stare civilă necesare dovedirii unei descendențe din cetățeni români. Au existat situații când, refuzându-se înregistrarea dosarelor din cauza lipsei unor documente de stare civilă, beneficiarii au revenit imediat cu documentul lipsă (aparent emis de o autoritate străină), însoțiți de aceiași avocați, în unele situații originalele actelor de stare civilă (ce trebuiau prezentate pentru comparare, la ghișeu) având urme de tuș proaspăt imprimat, ceea ce a generat suspiciunea existenței unor centre de falsificare a înscrisurilor oficiale chiar și pe raza mun. București”, informează Parchetul.